Bolile psihice nu trebuie neglijate
Un român din trei are o tulburare psihică sau, altfel spus, mama ta, prietenul tău cel mai bun sau tu ai putea să ai o astfel de problemă și să nu știi. Cu tratamentul potrivit, o astfel de afecțiune poate fi dată uitării.
(+) Click pentru a mări
Foto: Photoland/Phototake, Shutterstock, Fotolia
Publicitate Nesiguranța socială și stresul zilnic lasă urme greu de tratat în rândul populației: un român din trei este fie depresiv, fie dependent de alcool sau de droguri, fie are schizofrenie.
Nici previziunile la nivel mondial nu arată mai bine: OMS estimează că, în anul 2020, tulburările psihice, mai ales depresiile, se vor număra în Europa printre cauzele principale ale decesului. Îngrijorătoare este creșterea numărului copiilor cu tulburări mintale.
13 la sută din copiii cu vârsta între cinci și 15 ani nu mai pot duce o viață normală, acasă și la școală, din cauza problemelor psihice. În majoritatea cazurilor, de vină pentru apariția tulburărilor psihice sunt condițiile de trai (sărăcia), traumele și consumul de alcool sau de droguri.
Tratamentul poate dura şi câţiva ani
Psihiatrii subliniază că un pacient cu probleme psihice se poate vindeca în câteva luni până la câțiva ani cu tratamentul potrivit. De exemplu, cu medicamente și psihoterapie, o depresie severă se poate vindeca în șase-nouă luni, fiind nevoie ulterior doar de ședințe de „întreținere”, atunci când pacientul simte nevoia.
În multe cazuri, pacienții nu urmează constant un tratament, iar familiile nu sunt destul de pregătite să le ofere ajutorul atunci când au mai mare nevoie de el. În plus, în multe cazuri, medicii psihiatri se văd nevoiți să întrerupă tratamentele din cauza lipsei de medicamente compensate.
La cine apelezi: la psiholog sau la psihiatru ?
Dacă ai impresia că nu-ți mai găsești locul, ești mai mereu trist sau, dimpotrivă, treci brusc de la o stare de fericire la una de melancolie și nu-ți mai vine să ieși cu prietenii, poți cere ajutorul a doi specialiști.
Psihologul este primul specialist la care poţi apela. Acesta îţi poate spune dacă ai o tulburare psihică și te poate trimite la un medic psihiatru, în cazul în care ai nevoie de un tratament mai complex, inclusiv de medicamente. Psihologii nu sunt doctori, deci nu au cum să-ți prescrie tratamente sau să solicite investigaţii medicale.
În schimb, pot să te ajute să-ți rezolvi neînțelegerile în cuplu, stările cauzate de stresul de la serviciu, izbucnirile de furie aparent fără motiv sau anumite stări depresive. Psihologul aplică diferite metode de psihoterapie pentru tratarea tulburărilor mentale, emoționale și comportamentale.
Psihiatrul este medic și poate trata și cazurile grave, cum ar fi pacienții cu schizofrenie, cu tulburări comportamentale sau cu diverse dependențe. În altă ordine de idei, psihiatrul tratează omul „cu adevărat” bolnav, nu pe cel care doar traversează o perioadă mai dificilă (despărțire de partener, moartea unei rude).
Medicul va prescrie un tratament medicamentos dacă în creier s-au produs anumite dezechilibre chimice. Pentru succesul tratamentului, psihiatrul va combina întotdeauna psihoterapia cu tratamentul medicamentos.
Tratamentul poate dura câteva luni sau chiar ani, în funcţie de tulburare. După vindecare, este nevoie de şedinţe de întreţinere.
Stări contradictorii?
Ești o persoană calmă și aparent optimistă, dar ai momente în care te suprinzi prin accese de furie sau, dimpotrivă, prin momente de tristeţe accentuată? Poate fi un început de tulburare afectivă bipolară, o afecţiune din ce în ce mai frecventă, cauzată de un cumul de factori: predispoziţie genetică, personalitate și stres. Netratate, episoadele maniaco-depresive se vor agrava.
Semne de îngrijorare
Oricare dintre următoarele simptome, dacă durează de mai mult de două săptămâni, ar trebui să te pună pe gânduri:
- lipsă a somnului sau, dimpotrivă, o stare de somnolenţă permanentă
- stare inexplicabilă de tristeţe
- lipsă a poftei de mâncare, urmată de scădere drastică în greutate
- incapacitate de a lua decizii
- sentiment de vinovăţie
- sentimentul că lumea este împotriva ta
- dureri de cap sau senzaţie de vomă permanentă (mai ales la copii)
- gânduri suicidale
- scădere a libidoului.
Definiții
O persoană este considerată bolnavăpsihic atunci când nu se mai acceptă pe sine însăși sau pe alte persoane, când pierde contactul cu realitatea și nu se mai poate adapta normelor sociale.
Afecţiune psihică poate fi considerat orice comportament sau sindrom psihologic care apare la un individ și care este asociat cu suferinţe fizice sau cu o funcţionare deficitară a anumitor zone din corp.
Periculoasă
Deşi se tratează cel mai uşor, depresia este cea de-a patra boală din lume din punct de vedere al invalidităţii.
Specialistul nostru
Lena Rusti
psiholog psihoterapeut
Mentarex Consult
Psihologul este o persoană absolventă a facultăţii de psihologie. Acesta lucrează în cercetare, psihodiagnoză sau în testare psihologică. Psihiatrul este un absolvent al facultăţii de medicină, care se ocupă de diagnosticul unor tulburări psihice și de oferirea unui tratament medicamentos adecvat.
Psihoterapeutul este un psiholog sau un psihiatru care are o pregătire suplimentară, atât teoretică, cât și practică, care îi dă dreptul de a profesa psihoterapia, în cadrul căreia poate lucra atât cu persoane cu probleme psihice, cât și cu persoane sănătoase psihic, care trec prin perioade mai dificile, din cauza problemelor de viaţă sau care, pur și simplu, vor să se cunoască mai bine și să se dezvolte interior.
Românii nu le au pe toate…
Cele mai frecvente afecțiuni de care suferim sunt:
Depresia (afecţiunea din ce în ce mai frecvent întâlnită);
Dependența de alcool - se estimează că aproape 10 la sută din români au o astfel de problemă, cei mai afectați fiind bărbații de până în 40 de ani și femeile până în 25 de ani;
Tulburări comportamentale, în special în rândul adolescenților (un tânăr care se declară neînțeles de restul lumii, are ieșiri violente sau, din contră, se închide în sine, poate avea o astfel de problemă);
Stres posttraumatic - în urma unui eveniment neplăcut, o persoană nu se mai poate controla în situații similare și devine din ce în ce mai închisă în sine.
Care sunt afecțiunile psihice ?
Asociaţia Psihiatrică Română clasifică bolile mintale astfel:
- tulburări de dispoziţie bipolare, cum ar fi boala maniaco-depresivă, caracterizată prin episoade de mânie și depresie, cu perioade normale între manifestări;
- tulburări de anxietate - o persoană cu o astfel de problemă resimte exagerat anxietatea, prin palpitaţii, spaimă, dificultăţi de concentrare etc.;
- schizofrenie, care reprezintă cinci la sută din bolile psihice și care are și o componentă genetică (bolnavul aude voci, simte că oamenii sunt împotriva sa și tinde să se izoleze);
- tulburări organice cerebrale (delirul sau demenţa), în care bolnavul își pierde memoria, este dezorientat și are un comportament diferit de cel normal;
- tulburări de somatizare, care apar din cauza stresului și se manifestă prin dureri digestive, de inimă etc.;
- tulburări de personalitate: persoane mult prea geloase, prea atașate (personalitatea paranoidă), izolate (personalitatea schizotipală), care ignoră sentimentele celorlalţi (personalitatea antisocială) etc.;
- dependenţa de substanţe psihoadictive (alcool sau droguri);
- tulburări ale apetitului (bulimia – pofta mare de mâncare- sau anorexia – ingestii masive de mâncare, urmate de provocarea vomei).
Predispoziţie
Copiii „cocoloșiţi” de părinţi au un risc mai mare de a avea o tulburare mintală.
TEST
Ai nevoie de ajutor?
Următorul test te va ajuta să-ţi dai seama dacă treci doar printr-o „fază” sau chiar este vorba de o depresie. Chestionarul va avea rezultate realiste doar dacă răspunzi la fiecare punct. Testul, creat de cunoscutul psihiatru american Ivan Goldberg, nu ţine locul unui consult de specialitate, ci doar îţi poate indica dacă este cazul să ceri ajutorul unui psiholog. Întrebările se referă la cum te-ai simţit în ultima săptămână.
1. Faci lucrurile cu încetinitorul.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
2. Viitorul îţi pare fără speranţă.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
3. Nu te poţi concentra la citit.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
4. Nimic nu te mai mulţumeşte.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
5. Îţi este greu să iei decizii.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
6. Nu îţi mai plac hobby-urile de altădată.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
7. Te simţi trist, melancolic și nefericit.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
8. Ești agitat și nu ai stare.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
9. Te simţi obosit.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
10. Lucrurile ușoare ţi se par dificile.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
11. Te simţi mereu vinovat.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
12. Ai impresia că nu-ţi iese nimic.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
13. Ai senzaţia că ești mai mult mort decât viu.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
14. Ai des tulburări de somn.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
15. Te gândești cum să-ţi pui capăt zilelor.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
16. Ai senzaţia că ești ca într-o capcană.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
17. Te simţi deprimat, chiar dacă ţi se întâmplă lucruri bune.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
18. Ai variaţii de greutate, chiar dacă nu ţii o dietă.
a) Nu-i adevărat
b) Puţin adevărat
c) Adevărat într-o oarecare măsură
d) Moderat
e) Destul de adevărat
f) Foarte adevărat
Modul de notare
a) 0 puncte b) 1 punct;
c) 2 puncte d) 3 puncte;
e) 4 puncte f) 5 puncte
Cu cât scorul este mai mare, cu atât starea ta de depresie este mai accentuată:
- sub 9: o stare normală
- 10-17: posibil o stare de depresie ușoară
- 18-21: o stare de depresie peste limită
- 22-35: o stare depresivă moderată
- 36-53: o stare depresivă moderată spre severă
- peste 54: o stare depresivă accentuată
Specialistul nostru
Dr. Alexandru Paziuc
medic primar psihiatru
Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc
Stresul este principalul factor care poate genera o tulburare psihică, astfel de boli fiind influenţate în doar 25 la sută în cazuri de gene. Demenţa, de exemplu, are o componentă genetică. Acest lucru nu înseamnă că există gena bolii, cum se întâmplă în sindromul Down, ci înseamnă că există o genă transmisă de părinţi, care vulnerabilizează la factorii de mediu.
Organismul are mijloace de adaptare la problemele de zi cu zi, însă, dacă evenimentele devin stresante sau au o intensitatea mai mare, atunci posibilităţile nostre de adaptare încep să fie perturbate. Iniţial, stresul are efect pozitiv, pe termen lung însă devine neurotoxic. Apar și primele semne: astenie, frică, insomnii și tulburări de comportament. Încetul cu încetul, începem să ne încadrăm în tabele patologice.
Sursa:
adevarul.ro